Astazi doresc sa va amintesc despre o alta mare problema cu care se confrunta Romania si in mare masura  aceasta este legata de agricultura, este vorba despre suprafata impadurita a Romaniei. Dupa cum bine se stie in ultimii 20 de ani s-au defrisat haotic foarte multe suprafete cu padure. Consecintele sunt pe mai multe planuri si doresc sa le pun in evidenta  pe cele mai importante: schimbari climatice, alunecari de teren, amplificarea fenomenului de desertificare in zona de campie, dar si altele pe care poate le omit acum. Aceste fenomene enumerate anterior duc inevitabil la distrugerea unor suprafete agricole sau a culturilor care se afla pe aceste suprafete. Singura entitate care ar fi putut sa intervina in aceasta privinta si sa stopeze defrisarile masive ar fi fost statul, insa se pare ca acesta a facut-o intr-un mod eronat si a comis cateva greseli majore. Spre exemplu a dat subvenţii pentru agricultură pe soluri proaste, unor agricultori care nu ştiau meserie. Cu suprafeţe "calamitate" în fiecare an, respectivii şi-au permis să trateze subvenţiile ca pe un ajutor social. In acelasi mod eronat a  dat despăgubiri atunci când inundaţiile au compromis zone agricole fără viitor.

            O utilizare mai bună a banilor era împădurirea. Insa si demersul de replantare a unor suprafete cu paduri trebuie sa se faca intr-un mod profesionist. Sunt de acord ca in Romania s-a facut si se face un abuz prin defrisarea nerationala a padurilor si exploatarea acestora intr-un mod haotic. Nu pot fi insa de acord cu cresterea procentului de paduri in detrimentul suprafetei agricole. Consider ca geografia Romaniei permite o dezvoltare echilibrata a zonelor impadurite si a terenurilor cultivate. In tarile din lumea civilizata, spre care tindem sa ne indretam si noi, in care agricultura este foarte dezvoltata si aduce  procente importante din PIB, ai senzatia ca terenurile arabile sunt de fapt niste poienite destinate folosintei agricole. Mai  concret toate suprafetele agricole cultivate ar fi ideale daca ar fi inconjurate de asa numitele „perdele de protectie". Infiintarea acestora ar aduce mai multe avantaje cultivatorilor agricoli, dar in acelasi timp si mediului inconjurator. Problema apare insa atunci cand trebuie infiintate aceste perdele deoarece este o suprafata de teren care va fi scoasa din circuitul agricol, proprietarii de terenuri nedorind sa isi micsoreze suprafetele pe cre le exploateaza, iar statul nu face nimic pentru incurajarea acestui demers. Poate in viitor va aparea cineva cu destul de multa ingeniozitate si spirit novator care va face un plan de dezvoltare durabila al Romaniei bazat pe agricultura, mediu si mica industrie din aval si amonte de acestea.             

             In calitatea nostra de liberali trebuie sa militam pentru o implicare cat mai mica a statului in toate domeniile, cred ca Romania nu va progresa decat in momentul cand statul se va reforma si va tinde spre unul de tip minimal, totusi impicare statului in agricultura trebuie sa reprezinte unul din putinele lucruri pentru care si cei mai radicali liberali trebuie sa isi dea acordul. Cel mai bun exemplu pe care il pot aminti in sustinearea ideii enuntate anterior este implicarea Uniunii Europene in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale prin Politica Agricola Comuna si procentul imens din bugetul european alocat acestei politici.

               In speranta ca v-am retinut atentia pentru cateva momente va invit sa va exprimati parerile in ceea ce priveste acest subiect si va reamintesc ca fiecare dintre noi se intalneste cu agricultura de cel putin 3 ori pe zi.

ionut_catalin_nica

3 comentarii 135 de afisari trimite pe email trimite pe YM

Trimite prin email

X

De la

Catre

(separati adresele email prin virgula)

Mesaj aditional