Categorii
1 2
De lavlad_mavrodin 4/7/2011
Bacalaureat 2011 - Un bun prilej de a discuta despre educație

Link:

http://mwing.org/?p=64

876 de vizualizari detalii
De lavlad_mavrodin 18/4/2011

Stimati colegi,

 

Ce parere aveti de inghetarea preturilor la pompa?

 

Sunteti de acord ? Pro sau Contra?

 

http://www.spunesitu.ro/Economic/Dezbateri/Inghetarea-preturilorInterventia-statului-ar-fi-o-violare-grava-a-principiilor-pietei-libere-5871/page-1,cols-0 

 

Ce opinie aveti?

1028 de vizualizari detalii
De lavlad_mavrodin 17/9/2010

Un mare pas inainte pentru liberalismul din Romania:

 

http://www.campusnews.ro/stiri-opinii-7794323-finantarea-urmeaza-elevul-invatamantul-privat-obligatoriu.htm 

 

 

415 de vizualizari detalii
De lavlad_mavrodin 17/9/2010

    

     Foarte buna intrebarea!

 

     Nu stiu care sunt intentiile Domnului Presedinte C. Antonescu, insa din punct de vedere doctrinar (liberal vorbind) raspunsul meu este "NU ESTE NEVOIE DE UN MINISTER AL MEDIULUI".

 

     De altfel, nu este nevoie de nici o structura de tip ministeriala sau stat. 

     La baza rationamentului ce duce la bun sfarsit principiile liberale conform carora :

 - piata aloca mai eficient resursele decat statul

 - este de dorit o politica non-agresiva, non-interventionista

    Daca rationamentul este dus la bun sfarsit cu logica si onestitate intelectuala, raspunsul este "Nu este nevoie de stat, fie el materializat in orice minister"

 

     Acum problema abordata practic arata cam asa:

      Cam fiecare Prim Ministru face schimbari in structura guvernului. Deseori se foloseste cuvntul reforma cam asa: S-au comasat doua ministere si noul minister va face, va drege, bla bla bla. Sau s-au desfiintat un numar de x agentii si activitatea acestora a fost preluata de y agentii. 

     Ei bine, motivul pentru care nu cred in astfel de "reforme" este deoarece ele arata cam asa:

 (Doar exemplu cu rol descriptiv)

La 2 ministere si 10 agentii lucreaza 50.000 de oameni.

 

Dupa reforma 

 

50.000 de oameni vor lucra la 1 minister si 2 agentii deoarece noul minister si cele 2 agentii au preluat atributiile structurii dinaintea lor. 

 

    Cu onestitate si ducand la bun sfarsit rationamentul liberal, se ajunge usor la concluzia ca structurile statului reprezinta un cost suplimentar in viata societatii si ca este mai bine ca acestea sa dispara.

    Cred ca orice problema de mediu se reduce la a avea drepturi de proprietate bine definite si inviolabile si la eliminarea spatiului public(ma refer la forma de existenta juridica a proprietatii publice). Acolo unde nu este proprietate publica si drepturile de proprietate sunt bine definitie si inviolabile, problemele de mediu se rezolva de la sine.(prin piata)

     Sper sa obtin o dezbatere pe acest subiect. Astept, ca si  Stefan Duduman, raspunsurile voastre!

 

@ Stefan: am ales varianta de articol publicat deoarece nefiind in comisia de mediu nu puteam comenta pe articolul tau.

 

     Pentru cei interesati o serie de articole scrise in acelasi spirit liberal:

(cateva cuvinte aici si despre mediu)  

http://themvlist.ro/test/index.php/articole/67-despre-legea-austeritatii-si-nevoile-romaniei

 

http://themvlist.ro/test/index.php/articole/60-despre-potentialul-turismului-romanesc 

387 de vizualizari detalii
De lavlad_mavrodin 5/9/2010
De ce are nevoie Economia Romaniei
(In acelasi spirit liberal)
Redactat pentru themvlist.ro
http://themvlist.ro/test/index.php/articole/71-de-ce-are-nevoie-economia-romaniei

      Astazi, apasarea pe care am simtit-o pentru ca nu am mai scris nimic timp de aproape 50 de zile, a atins cota maxima.
      In acest articol voi reedita si completa scrisoarea (28.07.2010 „Solutii si Idei Liberale pentru problemele discutate") pe care am trimis-o subcomisiei de Economie si Mediu de Afaceri din cadrul Comisiei Nationale de Economie a PNL-ului.
La acel moment, problematica discutiilor se axa in jurul stimularii IMM-urilor. Indiferent de ce agent economic vorbim: fie el IMM, om de rand, pensionar sau Corporatie, paleta solutiilor liberale are intotdeauna aceeasi directie si efecte pozitive pentru toti cei mentionati in randurile de mai sus.
Exista multe bariere din partea statului la intrarea in piata in calea unui
agent economic. Eliminand din aceste bariere putem crea un mediu mai prielnic
pentru aparitia si dezvoltarea IMM-urilor.
Astfel de bariere sunt:

1.1 Impozitul forfetar

Este o aberatie sa platesti impozit pentru ca existi! Impozitul
forfetar a omorat sute de mii de companii de la intrarea sa in vigoare. Implicit
mai multe locuri de munca distruse.

1.2 Un volum aflat in expansiune dinamica de taxe si impozite avem vre-o
300 acum:
Lista taxe si impozite

Taxa pe agenti de marketing si de functionareaa fondurilor de pensii
Taxa concurs admintere in magistratura
Taxa desfasurarea cursurilor si atestare a cunostintelor de lb romana
50 ron certificat sofer tractor
Impozitului pe profit
Impozit pe dividende distribuite
Impozit pe veniturile microîntreprinderilor
Impozit la ţiţeiul din producţia internă
Impozit salarii
Impozit drepturi de autor
Impozit expertiza contabila, juridia
Impozit conventii civile
Impozit dobanzi
Impozit pe castigul din tranferul titlurilor de valoare
Impozit pe pensii
Impozit castiguri jocuri de noroc
Impozit venit tranfer imobiliare
Varsaminte persoane juridice pentru persoane cu handicap neincadrate
Taxa lunara jocuri de noroc pt valabilitatea licentei
Taxa pe realizarile din jocuri de noroc (cifra afaceri)
Taxa timbru social jocuri de noroc
Taxa pe activitatea de prospecţiune
Taxa explorare
Taxa exploatare
Redevente petroliere
Taxa de timbru social asupra valorii autovehiculelor noi de import > 2000 cmc
CAS salariati
Contributie accidente de munca
CAS angajator
Contrib accidente munca angajator
Contributie sanatate angajati
Contributie sanatate angajator
Contributie somaj angajat
Contributie somaj angajator
contributie concedii
Contributie fondul de garantare pentru plata creantelor salariale
Participare examen verific cunostintelor
Taxa enoriasi biserica armeneasca
Taxa participare licitatii publice
Taxe vamale non eu
Taxa licenta taxi
Taxa examinare
Taxa functionare brokeri asigurari
Accize
taxa vehicule marfa
TVA
Timbru monumente istorice

 

 

Taxa modele de utilitate
Taxa brevet
Taxa de publicare a modelului de utilitate, taxa de eliberare certificat
Taxa control trafic aerian
Taxa de utilizare a infrastructurii feroviare
Taxa acreditare furnizori servicii educatie continua pentru dentisti
Taxa drepturi de autor
Taxa anuala autorizare magazine duty-free (10keur)
Taxa timbru ONRC pt autorizarea functionarii
Taxa registru
Taxa publicare Monitorul oficial
Taxa preschimbare certificat inregistrare ONRC
Taxa radiodifuziune
Taxa TV
Cotizatie anuala practicieni insolventa
Taxa avizare planuri cadastrale
Taxa obtinere planuri si coordonate puncte geodezice
Taxa atribuire numar cadastral
Taxa eliberare aviz incepere lucrari
Taxa racordare utilitati (electrice)
Taxa cazier fiscal 20 ron
Taxa de examinare în vederea atestării tehnico-profesionale a specialiştilor cu activitate în construcţii
Taxa depasire cota lapte 27,83 eur/100 kg
Taxa anuala autorizatie magazine duty-free (10keur)
Taxa marfa
Taxa stoc excedentar carne. Ex: carne vaca dezosata 12.000 ron/tona
Taxa de dezvoltare energetica - transformata din 2005 in rezerva obligatorie
Taxa autorizare supraveghere si inspectie instalatii
Taxa licenta utilizare frecvente radio
Taxa reutilizare documente institutii publice in scopuri comerciale
Cotizatie membru federatie crescatori de sfecla -0,8lei/tona -
Cotizatie de membru sindicat
Taxa pe puterea termica
Taxa anuala autorizatie sanitar veterinara
Taxa avizare fonduri de pensii
Taxe autorizare fonduri de pensii
Taxe functionare fonduri pensii 0,25% din valoarea contribuţiilor brute încasate
Taxa admitere facultati
Taxa pentru acreditarea furnizorilor de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă se stabileşte, pentru anul 2007, la valoarea de 230 lei.
Taxe si tarife pentru controlul activitatilor nucleare
Taxa eliberare duplicat autorizatie functionare
Taxa colectare si reciclare baterii noi (10% din pret)
Impozit pe cladiri
Impozit pe teren
Impozit mijloace de transport
Impozit scutere
Taxa autorizatie foraje
Taxa autorizatie construire chioscuri, panouri publicitare
Taxa autoriz bransamente utilitati
Taxa avizare certif urbanism
Taxa certificat nume strada si adresa
Taxa eliberare autorizatie functionare
Taxa copie planuri cadastrale
Taxa autorizatie alimentatie publica
Taxa eliberare certificat producator
Impozit pe spectacole (discoteci/videoteci)
Impozit tractoare
Impozit autobuze
Impozit barci
Taxe pe teren - concesiuni
Taxa publicitate
Taxa afisaj
Taxa succesorala
Taxa examinare permis conducere
Taxa eliberare permis conducere
Taxa buletin
Taxa pasaport
Taxa judiciara de timbru
Taxa intabulare
Taxa certificat proprietate animale
Taxa certificat de atestare fiscal
Taxa certificat medicolegal
Taxa cazier judiciar
Transcriere acte civile straine
taxa pentru inregistrarea schimbarii numelui
Taxa eliberare acte civile distruse
Viza anuala permis vanatoare
Viza anuala permis pescuit
Taxa eliberare titluri proprietate
Taxa verificare denumire firmă şi rezervare
Inregistrarea în registrul comerţului a autorizaţiei
Modificarea uneia sau a mai multor înregistrări
Verificare disponibilitate nume firma
Taxe verificare unicitate sediu
Taxa inmatriculare firma
Inregistrare act constitutiv
Taxa preschimbare certificat
Taxa depunere situatii financiare anuale
Taxa extras registru
Taxa certificat constatator
Taxa copii certificate
Taxa obtinere cui
Taxa informatiidespre firma
Taxa informatii asociati
Taxa informatii situatii financiare
Taxa pentru obtinerea istoricului firmelor
Taxa pe fisa sintetica investitie straina
Taxa pentru obtinerea de informatii statistice pe un singur criteriu
Taxa control veterinar
Tarife pentru efectuarea analizelor şi examenelor de laborator pentru hrana animalelor
Tarife pentru efectuarea controlului în vederea certificării culturilor de samanta
Contributie din primele RCA 2% la fondul pentru victimele strazii
Taxa orda drepturi muzicale -3% din incasari
Taxa autorizare punere pe piata medicamente 1000 eur/produs
Taxa scoatere teren din circuit teren agricol
Timbru social cinematografic
Taxa salubritate
Taxa hoteliera -0,5-5% din tarif cazare
Taxa 3% din vanzarea deseurilor metalice
Taxa pe emisii poluanti de la surse mobile (avioane, vapoare)
Taxa ambalaje
Taxa de 2% din pretul taxa substante periculoase
Taxa fondul de mediu 3% masa lemnoasa pe picior
Taxa anvelopa 1 ron/kg
Taxa de 3% din venituri fonduri vanatoare
Taxa notificare prelucrare date personale
Taxa inregistrare depozit brevet de soi
Taxa de eliberare şi de menţinere a brevetului pentru soi;
Taxa punct de vedere csa (35 eur)
Taxa autorizare brokeri
Taxa functionare brokeri asigurari
Taxa aprobare
Emiterea autoriz pentru desfasurarea operatiunilor cu substante chimice periculoase
Tarif verificare mijloace masurare supuse controlului metrologic legal
Taxe inspectie
Tarif participare licitatii electronice
Eticheta verde electrocasnice
Taxa inscriere medici a doua specialitate
Taxa licenta trasportatori marfa
Taxa pe panouri publicitare
Taxa pe locuri parcare
Taxa spatiu servicii drumuri nationale
Taxa amplasare cabluri electrice pe drumurile nationale
Taxa amplasare conducte pe drumurile nationale
Taxa autorizatie amplasare si acces la drum
Taxe poduri Dunare
Taxelor pentru vizarea anuală a autorizaţiilor pentru efectuarea de operaţiuni cu metale preţioase, aliaje ale acestora şi pietre preţioase
Taxa evaluare institutii de invatamant preuniversitar
Rovigneta 28 eur/an
Taxa pentru autorizarea echipamentelor medicale
Taxa pentru amplasare aparatelor de radiografii
Taxa inspectii masini salvare
Taxa inscriere, cotizatii lunare ordinul tehnicienilor dentari
Taxe furnizare date din registrul de evidenta permanenta a populatiei (in fcte de numarul de ore muncite de politist)
Taxa pentru programele de studii complementare în vederea obţinerii de atestate de către medici, medici dentişti şi farmacişti
Taxa autorizare detinere arme
Taxe prospectiuni petroliere
Taxa autorizatie mediu
Taxa consultare carte funciara
Taxa incriere acte notariale la cartea funciara
Taxa inscriere constructie
Taxa eliberare titlu proprietate
Impozit pe titeiul din productia interna si gazele naturale
Taxe concesiuni
Contribuţii de fondul cinematografi 2% din preţul de vânzare şi/sau de închiriere al casetelor video înregistrate, al DVD-urilor sau al oricărui alt suport înregistrat, care poate fi multiplicat video sau digital, care se adaugă la preţul acestora, plătibilă de operatorul economic care face vânzarea şi/sau închirierea angro; operatorii economici distribuitori angro de casete video înregistrate, DVD-uri sau orice alt suport înregistrat, care poate fi multiplicat video ori digital, sunt obligaţi să transmită Centrului Naţional al Cinematografiei lista contractelor de vânzare şi/sau de închiriere încheiate, cuprinzând valoarea acestora şi datele de identificare a partenerilor contractuali, prezentând şi licenţele pentru titlurile respective; în cazul filmelor clasificate în Registrul cinematografiei în categoria XXX, cu interdicţie de proiecţie publică, contribuţia este de 10%;
b) colectarea unei contribuţii de 4% din contravaloarea minutelor de publicitate contractate de posturile de televiziune publice şi private, contribuţie care se adaugă la acest preţ şi care se încasează de la agentul de publicitate, de la firma intermediară cumpărătoare a minutelor de publicitate sau de la operatorul economic cumpărător al minutelor de publicitate care este obligat să transmită Centrului Naţional al Cinematografiei lista cu contractele încheiate, cuprinzând valoarea acestora şi denumirea agenţilor vânzători;
c) colectarea unei contribuţii de 3% din preţul minutelor de publicitate vândute din spaţiul programului propriu de către societăţile de televiziune prin cablu, care au licenţă pentru producţia de programe, şi care se adaugă acestui preţ; plata contribuţiei către Fondul cinematografic se face de postul de televiziune prin cablu;
d) colectarea unei contribuţii de 3% din încasările provenite din exploatarea filmelor cinematografice, de orice gen şi pe orice fel de suport, în cinematografe sau în alte spaţii destinate vizionării cu public; obligaţia de plată revine exploatanţilor;
e) colectarea unei contribuţii de 1% aplicată asupra veniturilor realizate lunar de agenţii economici pentru retransmisia prin cablu, prin satelit şi prin retransmisia digitală a emisiunilor de televiziune;
f) colectarea unei contribuţii de 4% din profitul anual realizat de operatorii economici care organizează jocuri de noroc; plata se va face până la data de 31 mai a anului în curs pentru anul precedent;
g) 20% din veniturile obţinute din privatizarea sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic;
Timbru social ca venit al bugetului de stat asupra jocurilor de noroc
Contributie barou
Taxa unica si fixa pentru adoptii
Taxa expertiza senzor masuratori
Taxa talon inmatriculare
Taxa autorizare agenti de munca temporara
Taxa autorizatie detinere detectoare de metale (10 ron)
Taxa aviz sanitar-veterinar import
Taxe aviz construire ferme
Taxa pentru certificat de transport animale
Contributie colegiul consilierilor stiintifici
Taxa autorizare furnizori servicii instruire igiena
Cotizatie corpul politistilor
Contributie lunara Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilo
Timbrului literar, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment
Timbru teatral
Timbru muzical
Timbru folcloric
Timbru arte plastice
Timbru arhitectura
Timbru divertisment
Timbru cinema
Taxa autorizatie sanitara spitale
Taxa licenta fabricatie produse alimentare
Taxa autorizatie functionare service auto
Licenta producatori nutreturi
Taxa eliberare licenta depozit
Taxa apa meteorica - ori pe baza datelor ANM, ori prin decizie consiliu local
Timbru crucea rosie 1% din pret bilet vândut pentru evenimente culturale, de divertisment şi sportive, concerte, festivaluri, spectacole, filme la cinematografe, întreceri sportive la nivel local, naţional şi internaţional
Timbru hipic - sumă fixă plătită anual de fiecare proprietar pt Autoritatea Hipică Naţională
Taxa obtinere cui
Taxe testamentele;
Taxa notariala pe actele de constituire, statutele asociaţilor fără scop patrimonial şi/sau fundaţiilor, inclusiv actele de modificare ale acestora;
d) - procuri;
f) - consultaţiile juridice, scrise sau verbale, în materie notarială. Dacă acestea sunt acordate în legătură cu un act ce urmează a se încheia la acelaşi notar public, consultaţiile se vor deduce din onorariul final;
g) legalizarea semnăturilor, a specimenelor de semnătură şi a sigiliilor pentru fiecare act;
h) - legalizarea semnăturii traducătorului;
i) - dare de dată certă pentru fiecare act;
j) - certificarea unor fapte, inclusiv:
k) - legalizarea de copii de pe înscrisurile prezentate de părţi, pentru fiecare pagină;
l) - legalizarea de copii de pe actele aflate în arhiva notarului public, pentru fiecare pagină;
m) - autentificarea actelor al căror obiect este neevaluabil în bani: declaraţii;
n) - încheieri de rectificare potrivit legii, dacă eroarea nu este imputabilă notarului;
o) - eliberări de duplicate de pe actele notariale;
p) - reconstituirea unui act original. În cazul în care pierderea sau distrugerea documentelor a căror reconstituire se solicită este imputabilă notarului public, nu se va percepe onorariu;
r) - alte servicii, potrivit anexei nr. 1 pct. 17.
ACTE DE PARTAJ DE BUNURI MOBILE ŞI IMOBILE, PRECUM ŞI ACTE TRANSLATIVE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI ACTE │
Acte garantie
Contracte comodat/inchiriere
ACTE protest cambii si bilete ordin
Taxa succesiuni
Timbru judiciar actiuni evaluabile in bani
Timbru judiciaractiuni neevaluabile (23)
Timbru judiciar cereri drepturi autor
Timbru judiciar cereri de natura comerciala
Timbru judiciar dreptul familiei
Taxe timbru notariale (20)
Taxe extrajudicare
Timbru fiscal duplicat act studii
Timbru fiscal adeverinta sanatate animale
Timbru fiscal cazier judiciar
Acciza combustibili
Acciza electricitate
Acciza gaz natural
Acciza tigari
Acciza alcool
Acciza cafea
Acciza metale pretioase
Acciza blanuri
Acciza parfurmuri
Acciza cristaluri
5% din încasările realizate de operatorii economici din vânzarea reproducerilor, copiilor sau mulajelor realizate, în condiţiile legii, după bunuri culturale mobile aflate în proprietate publică ori după monumente sau componente ale monumentelor istorice aflate în proprietate publică;
5% din încasările realizate de operatorii economici din vânzarea, prin licitaţie publică, a bunurilor culturale mobile
2% din încasările realizate de agenţiile imobiliare din vânzarea imobilelor monumente istorice
40% din încasările realizate de operatorii economici din comercializarea publicaţiilor interzise spre vânzare minorilor
20% din încasările obţinute din vânzarea sau închirierea fonogramelor sau videogramelor a căror vizionare nu este recomandată minorilor
3% din încasările realizate de operatorii economici din vânzarea calendarelor sau cărţilor poştale ilustrate, afişelor, posterelor, imaginilor autocolante sau a tipăriturilor mixte, altele decât cele prevăzute la
2% din încasările realizate de operatorii economici care comercializează bunuri culturale provenite din import
2% din încasările realizate de operatorii economici din vânzarea produselor de artă populară
2% din veniturile realizate de operatorii economici care îşi desfăşoară integral activitatea respectivă în incinta sau pe domeniul public aflat în spaţiul de protecţie al monumentelor istorice proprietate publică
1% din încasările realizate de operatorii economici din organizarea de distracţii de tip «luna parc»
10% din încasările realizate prin furnizarea serviciilor vocale cu conţinut erotic de către operatorii economici din sistemul de telefonie care oferă servicii cu valoare adăugată;
3% din devizul general al investiţiilor autorizate să se realizeze de către operatorii economici pentru construcţiile amplasate în spaţiile de protecţie ale monumentelor istorice proprietate publică
Autorizatie infiinatare noi unitati productie /retehnologizari
Licenta producere energie
Autorizatie infiintare noua linie transport
Licenta furnizare energie electrica
Licenta anuala pt desfas activit in dom energiei - 0,06% din CA
Taxa viciu (pe reclama la tigari)
Taxa de un cent USD benzina pentru fondul de produse petroliere
Taxa adeverinta de salariat
Taxe biserica (botezuri, nunti, inmormantari)
Taxe documente stare civila
Lista taxe si impozite

Taxa pe agenti de marketing si de functionareaa fondurilor de pensii
Taxa concurs admintere in magistratura
Taxa desfasurarea cursurilor si atestare a cunostintelor de lb romana
50 ron certificat sofer tractor
Impozitului pe profit
Impozit pe dividende distribuite
Impozit pe veniturile microîntreprinderilor
Impozit la ţiţeiul din producţia internă
Impozit salarii
Impozit drepturi de autor
Impozit expertiza contabila, juridia
Impozit conventii civile
Impozit dobanzi
Impozit pe castigul din tranferul titlurilor de valoare
Impozit pe pensii
Impozit castiguri jocuri de noroc
Impozit venit tranfer imobiliare
Varsaminte persoane juridice pentru persoane cu handicap neincadrate
Taxa lunara jocuri de noroc pt valabilitatea licentei
Taxa pe realizarile din jocuri de noroc (cifra afaceri)
Taxa timbru social jocuri de noroc
Taxa pe activitatea de prospecţiune
Taxa explorare
Taxa exploatare
Redevente petroliere
Taxa de timbru social asupra valorii autovehiculelor noi de import > 2000 cmc
CAS salariati
Contributie accidente de munca
CAS angajator
Contrib accidente munca angajator
Contributie sanatate angajati
Contributie sanatate angajator
Contributie somaj angajat
Contributie somaj angajator
contributie concedii
Contributie fondul de garantare pentru plata creantelor salariale
Participare examen verific cunostintelor
Taxa enoriasi biserica armeneasca
Taxa participare licitatii publice
Taxe vamale non eu
Taxa licenta taxi
Taxa examinare
Taxa functionare brokeri asigurari
Accize
taxa vehicule marfa
TVA
Timbru monumente istorice

 

 

Taxa modele de utilitate
Taxa brevet
Taxa de publicare a modelului de utilitate, taxa de eliberare certificat
Taxa control trafic aerian
Taxa de utilizare a infrastructurii feroviare
Taxa acreditare furnizori servicii educatie continua pentru dentisti
Taxa drepturi de autor
Taxa anuala autorizare magazine duty-free (10keur)
Taxa timbru ONRC pt autorizarea functionarii
Taxa registru
Taxa publicare Monitorul oficial
Taxa preschimbare certificat inregistrare ONRC
Taxa radiodifuziune
Taxa TV
Cotizatie anuala practicieni insolventa
Taxa avizare planuri cadastrale
Taxa obtinere planuri si coordonate puncte geodezice
Taxa atribuire numar cadastral
Taxa eliberare aviz incepere lucrari
Taxa racordare utilitati (electrice)
Taxa cazier fiscal 20 ron
Taxa de examinare în vederea atestării tehnico-profesionale a specialiştilor cu activitate în construcţii
Taxa depasire cota lapte 27,83 eur/100 kg
Taxa anuala autorizatie magazine duty-free (10keur)
Taxa marfa
Taxa stoc excedentar carne. Ex: carne vaca dezosata 12.000 ron/tona
Taxa de dezvoltare energetica - transformata din 2005 in rezerva obligatorie
Taxa autorizare supraveghere si inspectie instalatii
Taxa licenta utilizare frecvente radio
Taxa reutilizare documente institutii publice in scopuri comerciale
Cotizatie membru federatie crescatori de sfecla -0,8lei/tona -
Cotizatie de membru sindicat
Taxa pe puterea termica
Taxa anuala autorizatie sanitar veterinara
Taxa avizare fonduri de pensii
Taxe autorizare fonduri de pensii
Taxe functionare fonduri pensii 0,25% din valoarea contribuţiilor brute încasate
Taxa admitere facultati
Taxa pentru acreditarea furnizorilor de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă se stabileşte, pentru anul 2007, la valoarea de 230 lei.
Taxe si tarife pentru controlul activitatilor nucleare
Taxa eliberare duplicat autorizatie functionare
Taxa colectare si reciclare baterii noi (10% din pret)
Impozit pe cladiri
Impozit pe teren
Impozit mijloace de transport
Impozit scutere
Taxa autorizatie foraje
Taxa autorizatie construire chioscuri, panouri publicitare
Taxa autoriz bransamente utilitati
Taxa avizare certif urbanism
Taxa certificat nume strada si adresa
Taxa eliberare autorizatie functionare
Taxa copie planuri cadastrale
Taxa autorizatie alimentatie publica
Taxa eliberare certificat producator
Impozit pe spectacole (discoteci/videoteci)
Impozit tractoare
Impozit autobuze
Impozit barci
Taxe pe teren - concesiuni
Taxa publicitate
Taxa afisaj
Taxa succesorala
Taxa examinare permis conducere
Taxa eliberare permis conducere
Taxa buletin
Taxa pasaport
Taxa judiciara de timbru
Taxa intabulare
Taxa certificat proprietate animale
Taxa certificat de atestare fiscal
Taxa certificat medicolegal
Taxa cazier judiciar
Transcriere acte civile straine
taxa pentru inregistrarea schimbarii numelui
Taxa eliberare acte civile distruse
Viza anuala permis vanatoare
Viza anuala permis pescuit
Taxa eliberare titluri proprietate
Taxa verificare denumire firmă şi rezervare 10
Inregistrarea în registrul comerţului a autorizaţiei 30
Modificarea uneia sau a mai multor înregistrări 10
Verificare disponibilitate nume firma
Taxe verificare unicitate sediu
Taxa inmatriculare firma
Inregistrare act constitutiv
Taxa preschimbare certificat
Taxa depunere situatii financiare anuale
Taxa extras registru
Taxa certificat constatator
Taxa copii certificate
Taxa obtinere cui
Taxa informatiidespre firma
Taxa informatii asociati
Taxa informatii situatii financiare
Taxa pentru obtinerea istoricului firmelor
Taxa pe fisa sintetica investitie straina
Taxa pentru obtinerea de informatii statistice pe un singur criteriu
Taxa control veterinar
Tarife pentru efectuarea analizelor şi examenelor de laborator pentru hrana animalelor
Tarife pentru efectuarea controlului în vederea certificării culturilor de samanta
Contributie din primele RCA 2% la fondul pentru victimele strazii
Taxa orda drepturi muzicale -3% din incasari
Taxa autorizare punere pe piata medicamente 1000 eur/produs
Taxa scoatere teren din circuit teren agricol
Timbru social cinematografic
Taxa salubritate
Taxa hoteliera -0,5-5% din tarif cazare
Taxa 3% din vanzarea deseurilor metalice
Taxa pe emisii poluanti de la surse mobile (avioane, vapoare)
Taxa ambalaje
Taxa de 2% din pretul taxa substante periculoase
Taxa fondul de mediu 3% masa lemnoasa pe picior
Taxa anvelopa 1 ron/kg
Taxa de 3% din venituri fonduri vanatoare
Taxa notificare prelucrare date personale
Taxa inregistrare depozit brevet de soi
Taxa de eliberare şi de menţinere a brevetului pentru soi;
Taxa punct de vedere csa (35 eur)
Taxa autorizare brokeri
Taxa functionare brokeri asigurari
Taxa aprobare
Emiterea autoriz pentru desfasurarea operatiunilor cu substante chimice periculoase
Tarif verificare mijloace masurare supuse controlului metrologic legal
Taxe inspectie
Tarif participare licitatii electronice
Eticheta verde electrocasnice
Taxa inscriere medici a doua specialitate
Taxa licenta trasportatori marfa
Taxa pe panouri publicitare
Taxa pe locuri parcare
Taxa spatiu servicii drumuri nationale
Taxa amplasare cabluri electrice pe drumurile nationale
Taxa amplasare conducte pe drumurile nationale
Taxa autorizatie amplasare si acces la drum
Taxe poduri Dunare
Taxelor pentru vizarea anuală a autorizaţiilor pentru efectuarea de operaţiuni cu metale preţioase, aliaje ale acestora şi pietre preţioase
Taxa evaluare institutii de invatamant preuniversitar
Rovigneta 28 eur/an
Taxa pentru autorizarea echipamentelor medicale
Taxa pentru amplasare aparatelor de radiografii
Taxa inspectii masini salvare
Taxa inscriere, cotizatii lunare ordinul tehnicienilor dentari
Taxe furnizare date din registrul de evidenta permanenta a populatiei (in fcte de numarul de ore muncite de politist)
Taxa pentru programele de studii complementare în vederea obţinerii de atestate de către medici, medici dentişti şi farmacişti
Taxa autorizare detinere arme
Taxe prospectiuni petroliere
Taxa autorizatie mediu
Taxa consultare carte funciara
Taxa incriere acte notariale la cartea funciara
Taxa inscriere constructie
Taxa eliberare titlu proprietate
Impozit pe titeiul din productia interna si gazele naturale
Taxe concesiuni
Contribuţii de fondul cinematografi 2% din preţul de vânzare şi/sau de închiriere al casetelor video înregistrate, al DVD-urilor sau al oricărui alt suport înregistrat, care poate fi multiplicat video sau digital, care se adaugă la preţul acestora, plătibilă de operatorul economic care face vânzarea şi/sau închirierea angro; operatorii economici distribuitori angro de casete video înregistrate, DVD-uri sau orice alt suport înregistrat, care poate fi multiplicat video ori digital, sunt obligaţi să transmită Centrului Naţional al Cinematografiei lista contractelor de vânzare şi/sau de închiriere încheiate, cuprinzând valoarea acestora şi datele de identificare a partenerilor contractuali, prezentând şi licenţele pentru titlurile respective; în cazul filmelor clasificate în Registrul cinematografiei în categoria XXX, cu interdicţie de proiecţie publică, contribuţia este de 10%;
b) colectarea unei contribuţii de 4% din contravaloarea minutelor de publicitate contractate de posturile de televiziune publice şi private, contribuţie care se adaugă la acest preţ şi care se încasează de la agentul de publicitate, de la firma intermediară cumpărătoare a minutelor de publicitate sau de la operatorul economic cumpărător al minutelor de publicitate care este obligat să transmită Centrului Naţional al Cinematografiei lista cu contractele încheiate, cuprinzând valoarea acestora şi denumirea agenţilor vânzători;
c) colectarea unei contribuţii de 3% din preţul minutelor de publicitate vândute din spaţiul programului propriu de către societăţile de televiziune prin cablu, care au licenţă pentru producţia de programe, şi care se adaugă acestui preţ; plata contribuţiei către Fondul cinematografic se face de postul de televiziune prin cablu;
d) colectarea unei contribuţii de 3% din încasările provenite din exploatarea filmelor cinematografice, de orice gen şi pe orice fel de suport, în cinematografe sau în alte spaţii destinate vizionării cu public; obligaţia de plată revine exploatanţilor;
e) colectarea unei contribuţii de 1% aplicată asupra veniturilor realizate lunar de agenţii economici pentru retransmisia prin cablu, prin satelit şi prin retransmisia digitală a emisiunilor de televiziune;
f) colectarea unei contribuţii de 4% din profitul anual realizat de operatorii economici care organizează jocuri de noroc; plata se va face până la data de 31 mai a anului în curs pentru anul precedent;
g) 20% din veniturile obţinute din privatizarea sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic;
Timbru social ca venit al bugetului de stat asupra jocurilor de noroc
Contributie barou
Taxa unica si fixa pentru adoptii
Taxa expertiza senzor masuratori
Taxa talon inmatriculare
Taxa autorizare agenti de munca temporara
Taxa autorizatie detinere detectoare de metale (10 ron)
Taxa aviz sanitar-veterinar import
Taxe aviz construire ferme
Taxa pentru certificat de transport animale
Contributie colegiul consilierilor stiintifici
Taxa autorizare furnizori servicii instruire igiena
Cotizatie corpul politistilor
Contributie lunara Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilo
Timbrului literar, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment
Timbru teatral
Timbru muzical
Timbru folcloric
Timbru arte plastice
Timbru arhitectura
Timbru divertisment
Timbru cinema
Taxa autorizatie sanitara spitale
Taxa licenta fabricatie produse alimentare
Taxa autorizatie functionare service auto
Licenta producatori nutreturi
Taxa eliberare licenta depozit
Taxa apa meteorica - ori pe baza datelor ANM, ori prin decizie consiliu local
Timbru crucea rosie 1% din pret bilet vândut pentru evenimente culturale, de divertisment şi sportive, concerte, festivaluri, spectacole, filme la cinematografe, întreceri sportive la nivel local, naţional şi internaţional
Timbru hipic - sumă fixă plătită anual de fiecare proprietar pt Autoritatea Hipică Naţională
Taxa obtinere cui
Taxe testamentele;
Taxa notariala pe actele de constituire, statutele asociaţilor fără scop patrimonial şi/sau fundaţiilor, inclusiv actele de modificare ale acestora;
d) - procuri;
f) - consultaţiile juridice, scrise sau verbale, în materie notarială. Dacă acestea sunt acordate în legătură cu un act ce urmează a se încheia la acelaşi notar public, consultaţiile se vor deduce din onorariul final;
g) legalizarea semnăturilor, a specimenelor de semnătură şi a sigiliilor pentru fiecare act;
h) - legalizarea semnăturii traducătorului;
i) - dare de dată certă pentru fiecare act;
j) - certificarea unor fapte, inclusiv:
k) - legalizarea de copii de pe înscrisurile prezentate de părţi, pentru fiecare pagină;
l) - legalizarea de copii de pe actele aflate în arhiva notarului public, pentru fiecare pagină;
m) - autentificarea actelor al căror obiect este neevaluabil în bani: declaraţii;
n) - încheieri de rectificare potrivit legii, dacă eroarea nu este imputabilă notarului;
o) - eliberări de duplicate de pe actele notariale;
p) - reconstituirea unui act original. În cazul în care pierderea sau distrugerea documentelor a căror reconstituire se solicită este imputabilă notarului public, nu se va percepe onorariu;
r) - alte servicii, potrivit anexei nr. 1 pct. 17.
ACTE DE PARTAJ DE BUNURI MOBILE ŞI IMOBILE, PRECUM ŞI ACTE TRANSLATIVE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI ACTE │
Acte garantie
Contracte comodat/inchiriere
ACTE protest cambii si bilete ordin
Taxa succesiuni
Timbru judiciar actiuni evaluabile in bani
Timbru judiciaractiuni neevaluabile (23)
Timbru judiciar cereri drepturi autor
Timbru judiciar cereri de natura comerciala
Timbru judiciar dreptul familiei
Taxe timbru notariale (20)
Taxe extrajudicare
Timbru fiscal duplicat act studii
Timbru fiscal adeverinta sanatate animale
Timbru fiscal cazier judiciar
Acciza combustibili
Acciza electricitate
Acciza gaz natural
Acciza tigari
Acciza alcool
Acciza cafea
Acciza metale pretioase
Acciza blanuri
Acciza parfurmuri
Acciza cristaluri
5% din încasările realizate de operatorii economici din vânzarea reproducerilor, copiilor sau mulajelor realizate, în condiţiile legii, după bunuri culturale mobile aflate în proprietate publică ori după monumente sau componente ale monumentelor istorice aflate în proprietate publică;
5% din încasările realizate de operatorii economici din vânzarea, prin licitaţie publică, a bunurilor culturale mobile
2% din încasările realizate de agenţiile imobiliare din vânzarea imobilelor monumente istorice
40% din încasările realizate de operatorii economici din comercializarea publicaţiilor interzise spre vânzare minorilor
20% din încasările obţinute din vânzarea sau închirierea fonogramelor sau videogramelor a căror vizionare nu este recomandată minorilor
3% din încasările realizate de operatorii economici din vânzarea calendarelor sau cărţilor poştale ilustrate, afişelor, posterelor, imaginilor autocolante sau a tipăriturilor mixte, altele decât cele prevăzute la
2% din încasările realizate de operatorii economici care comercializează bunuri culturale provenite din import
2% din încasările realizate de operatorii economici din vânzarea produselor de artă populară
2% din veniturile realizate de operatorii economici care îşi desfăşoară integral activitatea respectivă în incinta sau pe domeniul public aflat în spaţiul de protecţie al monumentelor istorice proprietate publică
1% din încasările realizate de operatorii economici din organizarea de distracţii de tip «luna parc»
10% din încasările realizate prin furnizarea serviciilor vocale cu conţinut erotic de către operatorii economici din sistemul de telefonie care oferă servicii cu valoare adăugată;
3% din devizul general al investiţiilor autorizate să se realizeze de către operatorii economici pentru construcţiile amplasate în spaţiile de protecţie ale monumentelor istorice proprietate publică
Autorizatie infiinatare noi unitati productie /retehnologizari
Licenta producere energie
Autorizatie infiintare noua linie transport
Licenta furnizare energie electrica
Licenta anuala pt desfas activit in dom energiei - 0,06% din CA
Taxa viciu (pe reclama la tigari)
Taxa de un cent USD benzina pentru fondul de produse petroliere
Taxa adeverinta de salariat
Taxe biserica (botezuri, nunti, inmormantari)
Taxe documente stare civila


De exemplu, ce rost are sa platesti o taxa pentru radio public? Cred ca
in acest sector piata a demonstrat ca poate exista si furniza serviciile
necesare. Cred ca putem gasi mult mai multe exemple in lista de taxe si
impozite.

1.3 Toate aceste bariere, nu fac decat sa determine lumea sa renunte la
antreprenoriat sau sa duca la un pret mai mare al bunurilor si serviciilor
oferite. De exemplu daca un agent economic "da spaga" la mediu pentru obtinerea
certificatului de mediu, fiti siguri ca acei bani se vor reflecta in pretul
ofertei sale.

Ca si liberali, cred ca ar trebuii sa avem convingerea ca astfel de
reglementari sunt piedici inutile. Cand va duceti sa achizitionati un bun sau un
serviciu, nu va puneti problema daca agentul respectiv are certificat de mediu,
nu? Ideea este ca suntem perfect capabili sa alegem pe ce sa ne dam banii si la
ce agenti economici sa intram fara sa ne spuna o instituie publica ca "putem sa
ne dam banii pe acele servicii". Este cineva care considera ca are nevoie sa-i
spuna statul pe ce poate sa-si dea banii? Din nou, piata isi face treaba. De ce
sa o impiedicam? Astfel de bariere doar descurajeaza agentii economici si duc la
preturi mai mari.

2. Politica Fiscala


Cu cat statul este mai prezent intr-o economie, cu cat taxele si
impozitele apasa mai mult pe umerii agentilor economici, cu atat mediul
respectiv (economia respectiva, societatea respectiva) este mai putin atractiva
pentru investitii (locale sau straine).
Pentru a avea un mediu de afaceri mai prielnic - mai atractiv,
greutatea statului asupra agentilor economici trebuie redusa.
Intr-o analiza comparativa prin prisma dimensiunii statului intr-o
economie se pot observa urmatoarele:

Sursa: http://www.heritage.org/index/

- Cu cat statul ocupa un loc mai mic intr-o economie, cu atat ea este mai
competitiva

explicatie: este si normal: un mediu mai prielnic aparitiei si dezvoltarii
agentilor economici inseamna o oferta mai diversificata deci preturi mai mici si
o calitate mai buna.

- Cu cat statul ocupa un loc mai mic intr-o economie, cu atat este mai
usor sa dai drumul la un business:

si acest lucru este perfect normal: fiind mai putine institutii publice in calea
unui antreprenor de a-si implementa business-ul.

Observatie: Un antreprenor nu are nevoie de certificari din partea statului: cea
mai buna certificare o primeste de la consumatori care aleg sa-l imputerniceasca
(sa consume acele bunuri si servicii). O afacere nu este guvernata de "Patron".
Ci de clientii sai. Ei decid cel mai bine daca afacerea/individul este
competitiv alegand sa achizitioneze acele produse sau nu.

- Poate cel mai important: mai multe afaceri, un mediu mai atractiv
pentru investitii inseamna ca economia respectiva atrage capitaluri!!!! Ori
acesta este un fundament al bunastarii. Singurul mod in care poti creste
bunastarea intr-o economie este sa cresti inzestrarea de capital pe cap de
locuitor ori pentru asta ai nevoie sa ai un mediu atractiv de afaceri/o economie
atractiva pentru ca acele capitaluri sa vina.
Singura solutie pentru acest lucru este liberalizarea economiei.

3. Fonduri Europene

Sunt intristat si amuzat cand aud lumea vorbind de fonduri europene. Sunt si mai intristat cand aud „liberali" vazand ceva bun in fonduri europene.
Dragi cititori, fondurile europene nu sunt nimic altceva decat Fonduri Publice bine marketate.
Schema:
!!! Fonduri Publice = Taxe Si Impozite !!!
!!! Taxe si Impozite = Mancarea pe care nu o mananca un copil/Medicamentele pe care nu si le procura un bolnav/Banii care i-au lipsit unei familii sa-si trimita copilul la studii !!!
In plus
!!! Taxe si Impozite / Cheltuirea Banilor Publici = O distorsionare a Pietei !!!
As mentiona chiar si iluzia acestor bani publici: de obicei banii publici sunt primiti printr-un sistem clientelar foarte „exclusivist".... Insa au reusit unii politicieni sa faca oamenii sa creada ca banii publici pot ajunge acum la toata lumea : acesti bani se numesc fonduri europene.
Ca orice ban public, nicaieri nu au ajuns la majoritatea oamenilor si nicaieri nu au ridicat nivelul de trai al unei economii. Ca orice ban public, au ajuns undeva-clientelar si au creat aceleasi grave distorsionari in piata.
Prin distorsionari ma refer la costuri pe care o economie le resimte in timp datorita dezechilibrului creat dintre cerere si oferta. Poate ca unul din cele mai bune exemple este Spania.
Personal, vizavi de mirajul fondurilor europene: consider ca pe termen mediu si lung, costurile fondurilor europene sunt mai mari decat beneficiile pe termen scurt.
In plus, ca in orice ban public, imi este imposibil sa vad ceva bun. Imi este imposibil sa vad ceva bun in bani luati cu forta din munca oamenilor. Inainte ca orice ban public sa produca ceva, el distruge prin colectarea sa tot ceea ce ar fi creat in circulatia sa in piata privata. Fondurile Europene nu sunt cu nimic deosebite fata de orice ban public.
In concluzie, cred ca avem nevoie de inceperea unui proces sustinut de retragere a statului din economie: eliminarea barierelor la intrarea in piata, reducerea-eliminarea de taxe si impozite.

486 de vizualizari detalii
De lavlad_mavrodin 10/6/2010

Articol Publicat initial la http://www.themvlist.ro/

Sursa: http://themvlist.ro/test/index.php/articole/67-despre-legea-austeritatii-si-nevoile-romaniei 

 

   In general imi este greu sa-mi iau ochii de la stirile politico-economice. In ultimele zile mi-a fost chiar imposibil - totusi vorbim de Asumarea Raspunderii Guvernului privind Legea Austeritatii si implicit Motiunea de Cenzura din partea opozitiei!

     Dar aceste "greutati" sunt departe de "greutatile" ce vor veni curand...foarte curand.

     Mi-a placut discursul Domnului Prim-Ministru Emil Boc la Asumarea Raspunderii in fata Parlamentului. Mi-a placut deoarece a fost un discurs plin de liberalism. Poate mai plin de liberalism ca niciodata. Cred ca a fost atat de liberal incat romanul de rand nu a retinut nici un cuvant din acel discurs.

     Pentru mine, momentul de implinire liberala maxima vizavi de discursul Premierului a fost atunci cand a sustinut vehement ca masurile sunt favorabile mediului de afaceri - mediului privat. 

     In 2009 datorita politicilor guvernului Boc "pro piata" s-au inchis sub o forma juridica sau alta in jur de 200 000 de firme.

     2010 se anunta mai promitator. Mai "pro piata" decat 2009. In primele luni ale anului 2010 s-au suspendat de 5 ori mai multe firme decat in 2009; index-ul falimentelor a crescut in ianuarie 2010 fata de ianuarie 2009 cu 10%.

     Cred ca este o chestiune de bun simt pentru orice cetatean roman sa-si dea seama ca guvernul Boc este departe de a fi avut politici "pro piata" - benefice pentru economia nationala.

     Mergand pe acest rationament, de ce ar face Legea Austeritatii exceptie de la seria performantelor actualului guvern?

     In opinia mea, nu face exceptie.

     Sigur ca daca ne gandim la cele doua variante la care au ajuns in final guvernantii nostri: cresterea taxelor si impozitelor sau scaderea veniturilor bugetarilor si a pensionarilor - masura guvernului este una libera.  

     Insa nimeni nu a obligat guvernul sa-si reduca paleta decizionala doar la aceste doua variante.

     Economiile sunt intr-o tranzitie continua. Atunci cand politicile guvernantilor capata forma unui punct de inflexiune, efectele tranzitiei fie ele pozitive sau negative sunt mult mai puternic resimtite la nivel macroeconomic adica de populatie. Nu cred ca efectele de ansamblu ale Legii Austeritatii for fi benefice pentru economia Romaniei. Desigur, asta nu ma impiedica sa vad si lucruri bune in aceasta lege: sunt total de acord cu scaderea veniturilor salariatilor din sectorul public. Nu pot fi de acord cu scaderea pensiilor.

     Ca si liberal, problema mea cea mai mare cu acest set de politici este ca nu liberalizeaza in nici un fel economia Romaniei. Nu reduce fiscalitatea. Nu scoate structurile statului din economie.

     Cam asta au facut ei(voi incerca sa schitez-metaforic):

PB = „INV" + „CSP"

     PB = placinta bugetara - bugetul de stat

     INV = „investitii" 

     CSP = costuri cu salariatii la buget si pensionarii

 

     Vedeti, guvernantii nostri nu au facut o placinta mai mica. Ci au luat dintr-o parte si au pus in alta.  Placinta aia care ii hraneste bine pe unii (clientela politica) pune in continuare o presiune imensa pe umerii agentilor economici care chiar muncesc si produc ceva in Romania.

     „INV"- asa zisele „investitii" nu aduc nimic bun pentru romani. Nu o sa reiau subiectul discutat in alte articole de ce niciodata statul nu poate sa faca mai mult bine decat distruge. Insa o sa incerc sa evidentiez ce inseamna „INV".

INV- sau investitiile arata cam asa(exemplul este metaforic):

Pentru o „investitie" ce poate fi facuta cu pretul de 10y aparatul de stat cheltuie cam 100y astfel:

Clientul Politic 1 primeste contractul de 100y.

Clientul Politic 1 subcontracteaza Clientului Politic 2 cu 80y.

Clientul Politic 2 subcontracteaza Clientului Politic 3 cu 60y.

------------------------ETC---------------------------------------

Pana cand in final un Client Politic face treaba cu 20 y.

Schema de mai sus evidentiaza metaforic cum o mana de oameni (clienti politici) traiesc high-life pe bani publici adica pe spatele a 22 de milioane de romani.

    Sigur ca nu intotdeauna se subcontracteaza, sunt cativa Clienti Politici suficient de destepti cat sa faca singuri o treaba de 10y cu 100y.

    In aceste conditii nu am cum sa fiu de acord cu taierea pensiilor.

    Cred ca o varianta mult mai buna ar fi fost sa se umble la Placinta Clientelei Politice.

     Asa cum am scris si mai sus, nimeni nu a obligat guvernul sa se limiteze la cele doua variante.

     Consider ca variantele in care s-ar fi putut face un salt liberal la nivel guvernamental sunt infinite. 

     In continuare o sa incerc sa schitez si eu o astfel de varianta. Si avand in vedere conditiile economice precare si turbulente prin care trece tara noastra voi incerca sa aplic o terapie cat mai graduala posibil:

     Desfiintarea, privatizarea integrala a activelor si eliminarea oricarei forma de control si reglemantari pe care urmatoarele ministere o exercitau asupra pietei:

- Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului

- Ministerul Mediului si Padurilor

- Ministerul Culturii si Patrimoniului National

- Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale

- Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

- Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului

- Ministerul Sanatatii

- Ministerul Afacerilor Externe

 

     Si ca sa-i dau o forma de terapie graduala: sa li se ofere angajatilor disponibilizati pentru 1-2 ani aceleasi venituri ca sa-i ajute cu reorientarea profesionala. (Oricum cred ca suma este compensata de vanzarea activelor- in acest fel se evita declinul economic specific primilor 2-3 ani de tranzitie pentru un astfel de punct de inflexiune)

     Si scopul acestor masuri la nivelul aparatului bugetar este ca quantumul economiilor realizate sa fie proiectat in reducerea fiscalitatii(a taxelor si impozitelor).

     Economiile realizate la nivelul aparatului bugetar asa cum le propune actualul guvern nu liberalizeaza in nici un fel sistemul ci doar imparte placinta bugetara in portii si marimi diferite.

     Masurile de mai sus ar reprezenta un adevarat pas inainte pentru liberalizarea economiei Romaniei.

     Nu m-am legat de ministerele a caror activitate este greu de explicat insa in cazul celor mentionate argumentele liberale sunt evidente si usor de inteles pentru oricine:

            - Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului

            De ce avem nevoie de un Minister al Turismului? Nu avem nevoie! Repet: NU AVEM NEVOIE!

            Cand mergeti la o pensiune sau la un hotel sau la orice fel de resort turistic, intrebati vreodata receptionerul daca sunt acreditati de ministerul turismului? Sau alegeti o astfel de destinatie in functie de calitatea serviciilor sau de experientele anterioare?

            Datorita barierelor puse la intrarea in piata ai acestor ofertanti singurul „beneficiu" de care dispuneti este pretul mai mare al serviciilor deoarece acel pret include si darile si „mita" - elemente indispensabile functionarii acestor agenti economici.

            Daca totusi oamenii vor avea nevoie sa existe o forme de control (certificare) a ofertantilor dintr-un sector economic nu exista nici un motiv pentru care piata privata nu poate genera astfel de entitati, adica agenti economici specializati cu aceasta activitate.

            Eu cred ca economia Romaniei nu are nevoie de o astfel de forma de control - cred ca oricine este capabil sa-si dea seama ce-i place pe banii lui fara sa-i spuna o institutie publica de control daca poate sau nu sa-si dea banii pe un serviciu.

Mai multe despre turism intr-o viziune liberala: http://themvlist.ro/test/index.php/articole/60-despre-potentialul-turismului-romanesc

 

            -Ministerul Mediului si Padurilor

 

            Sunt cateva persoane care beneficiaza de „serviciile" Ministerului Mediului si Padurilor. Acei oameni sunt cativa clienti politici care se bucura de exploatarea anumitor active sau de foduri din partea ministerului pentru diverse „servicii publice".

            Vi se pare ca de zeci de ani de cand guvernele gestioneaza „poluarea asupra mediului" s-a realizat vre-un progres?

            Nu este nevoie de un Minister al Mediului pentru a opri poluarea! Este nevoie de buna delimitare a drepturilor de proprietate. Daca drepturile de proprietate sunt bine definite si protejate atunci poluarea nu are cum sa apara.

            Poluarea poate aparea doar daca sunt indeplinite doua conditii:

- existenta spatiului public (al nimanui)

-  definirea precara a drepturilor de proprietate

 

            - Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului

 

            Despre educatie intr-o viziune liberala: http://themvlist.ro/test/index.php/articole/57-gherila-liberala-themvlistro-contra-capusilor-de-la-bugetul-de-stat-vol-i-despre-educatie

 

            - Ministerul Sanatatii

            Despre sanatate intr-o viziune liberala: http://ecol.ro/content/sanatatea-nu-este-bun-public

 

            Argumente similare pot fi aduse pentru toate institutiile publice.

           

            Un argument puternic pentru liberalizarea sistemului economic este puterea de atractie a unui sistem liberalizat pentru capitaluri. Un spatiu liber cu adevarat „pro piata"  functioneaza ca un magnet pentru pietele internationale de capital. Este ca un semnal de migrare. Romania are mare nevoie de acest lucru deoarece asta ar insemna investitii, locuri de munca, cresterea nivelului de trai adica cultivarea bunastarii.

            Dovada clara a faptului ca masurile guvernului Boc nu sunt benefice economiei este migratia capitalurilor. Investitorii fug de Romania de cand acest guvern s-a instalat. Si asta nu este vina crizei economice(deoarece la nivel macroeconomic, banii nu se pierd), este vina politicienilor. Toate aceste lucruri inseamna cultivarea saraciei, a somajului etc.

            Drumul corect de urmat este numai unul: drumul liberalizarii. Statul trebuie eliminat din economie. Numai inceputul unui astfel de proces va declansa schimbarea trendului economic din ultimii doi ani din Romania. Daca vrem imbunatatirea pietei muncii, un trai mai bun sau o lume mai buna pentru copiii nostri, trebuie sa liberalizam economia.

           

 

           

             

 

    

 

    

 

 

285 de vizualizari detalii
De lavlad_mavrodin 30/5/2010

 

Pentru inceput va avertizez ca urmeaza o serie de idei greu de inteles si acceptat. Chiar si eu am avut nevoie de vre-o 2-3 ore de discutii si reflectare - adica mult timp pentru un liberal convins.

     Ca si multe alte postari de-ale mele si acest articol a pornit de la un reportaj Realitatea.

http://www.realitatea.net/chinezii-au-contrafacut-ipad--lansand-pe-piata-iped_715954.html

     Sursa lor de inspiratie: http://www.intomobile.com/2010/05/28/china-rips-off-apple-ipad-with-android-powered-iped-surprises-no-one.html

     Sursa mea de inspiratie(recomand vizionarea-dureaza dar merita!): http://video.google.com/videoplay?docid=280262988255234681#    si am gasit chiar si un remake al conferintei (cred) insa recomand primul link: http://www.youtube.com/watch?v=GZgLJkj6m0A

Articolul Realitatea:

Tableta contrafăcută iPed se vinde în China cu numai 105 dolari, spre deosebire de originalul iPad, care pleacă de la preţuri de peste 500 de dolari.

 

După Adibas, Puna şi Shanel, chinezii au scos pe piaţă o imitaţie a tabletei iPad a celor de la Apple, pe care au botezat-o iPed, informează Crunch Gear.

iPed-ul a fost lansat chiar în Shenzen, oraşul din China în care sunt fabricate iPhone-urile şi iPad-urile. La nivelul hardware-ului, tableta iPed este aproape identică cu surata sa de firmă, însă nu este însufleţită de sistemul de operare iPhone OS, ci de Android, sistemul de operare produs de compania Google, scrie şi IntoMobile.com.

iPed-ul se vinde în China cu numai 105 dolari, în timp ce iPad-ul celor de la Apple trece de 500 de dolari.

 

My take:

     Sa presupunem ca si eu si dumneavoastra suntem doi tamplari. Amandoi utilizam lemnul ca materie prima. Sa presupun ca eu sculptez dintr-o bucata de lemn o lingura sau o statuie decorativa sau orice altceva. Vi se pare normal ca eu apoi sa va interzic sa sculptati din lemnul dumneavoastra o lingura similara sau statuia respectiva?

     Mie nu. Eu consider ca o astfel de interzicere este o violare a drepturilor de proprietate. Faptul ca eu am facut primul o lingura sau o statuie de un anume fel sau orice altceva nu trebuie sa-mi permita sa va opresc si pe dumneavoastra sa faceti acest lucru.

     Din cauza existentei drepturilor de proprietate intelectuala, deseori societatile lumii suporta costuri pe care altfel intr-o piata libera nu le-ar suporta. Poate cel mai bun exemplu este cel al sectorului medical-farmaceutic. Cred ca foarte multi dintre voi consumati la un moment dat medicamente. Pentru fiecare pastila platiti si dreptul de autor ce ii permite probabil producatorului sa va ofere bunul respectiv.

     Va dati seama cati oameni ar avea acces la medicamente mai ieftine in toata lumea daca nu ar exista drepturile de proprietate intelectuala? 

     Acest lucru este foarte grav deoarece pentru simplul fapt ca un agent economic a descoperit un medicament nu este normal sa-i ofere si posibilitatea de a-l impiedica pe altul sa-l produca cu propriile resurse. 

     Ganditi-va la roata sau la foc. Omenirea le utilizeaza din cele mai vechi timpuri. Si aceasta forma de manifestare libera a pietei a oferit o relatie castig-castig pentru toate partile. Cum ar fi fost daca roata sau focul ar fi fost protejate si monopolizate de catre un agent economic prin sistemul dreptului de proprietate intelectuala?

     Probabil pana aici sunteti toti revoltati de aceasta idee. Mai ales cand va ganditi ca daca descoperiti ceva, nu veti putea profita de acest lucru daca se elimina sistemul drepturilor de autor(proprietate intelectuala).

     Ei bine, ipoteza de mai sus nu este corecta, desi o considerati adevarata pe baza credintelor institutionale (mediu institutional- concept economic- ansamblul normelor scrise si nescrise ce ne guverneaza viata), mai exact pe baza unui obicei.

     Daca s-ar trece la un sistem liberalizat structura pietei ar fi diferita. Probabil ar fi o diferentiere intre comercianti si cercetatori. Probabil (este doar una din infinitele variante pe care piata le poate genera) cercetarile ar fi finantate printr-o forma organica a pietei de catre cei care constituie direct cerere pentru acest lucru. De exemplu cercetarile in materie de cancer, diabet sau alte boli ar fi sustinute de catre cei care sunt bolnavi de cancer, diabet sau alte boli. Si de rezultat s-ar bucura toata lumea! La un pret nu departe de pretul de productie(de alocare a resurselor).

    In structura pe care o avem acum odata se risipesc resurse pe drepturile de proprietate intelectuala pe care toti le suportam cu astfel de produse si se risipesc resursele pe care alti agenti economici le-au angrenat in cursa "primul la finish" (adica la obtinerea brevetului de proprietate intelectuala asupra "descoperirii" sale).

     Articolul de la care am pornit este un exemplu elocvent:

- IPad 500 $

- IPed 105$

 

Articol publicat initial pe themvlist.ro

http://themvlist.ro/test/index.php/articole/66-viziunea-libertariana-asupra-drepturilor-de-autor

291 de vizualizari detalii
De lavlad_mavrodin 28/5/2010

Cheltuielile publice ale guvernului se ridica la 40,4% din PIB

40,4% din an, ALTCINEVA cheltuie produsul muncii noastre.

Mai ramanem doar cu 59,6 %

Adica muncim 147 de zile pentru stat

Din 100 de lei pe care ii producem, GUVERNUL cheltuie 40,4

Ne mai raman doar 59,6 lei

28 Mai este Ziua Libertatii Fiscale

"Ziua in care nu mai muncim pentru stat si incepem sa muncim pentru noi."

 

O campanie sustinuta de:

www.cised.ro 

www.fundatiahoriarusu.ro 

www.spunesitu.ro 

www.solib.ro 

www.ecol.ro 

www.logec.ro

www.themvlist.ro   

 

317 de vizualizari detalii
De lavlad_mavrodin 5/5/2010
Va recomand acest eveniment!

L-am cunoscut pe greg' marti si va spot spune ca este o ocazie rara sa poti schimba idei cu un astfel de om.

Va invit sa participati!

Keep well and don't miss it!

----- Forwarded Message ----
From: Ovidiu Neacsu
To: cafeneaua-libertati i@googlegroups. com
Sent: Mon, May 3, 2010 2:31:04 PM
Subject: Invitatie la Conferinta Gregory Rehmke

Domnul Gregory Rehmke,
Director de Cercetare în cadrul organizaţiei Economic Thinking, Seattle, WA, (www.economicthinkin g.org)
vă invită la conferinţa cu tema

"Spontaneous
Orders vs. Misguided Regulation of Economies and Ecosystems",

organizată de Catedra de Comunicare şi Doctrine Economice. Conferinţa va avea loc în data de 6 mai,
la ora 16.00, în Aula Magna, ASE, Clădirea Ion N. Angelescu, Str. Căderea
Bastiliei Nr. 2-10.

Pentru mai multe
detalii, vă rugăm să va adresaţi organizatorilor:

Prep. Univ. Drd. Andrada
Busuioc
Catedra de
Comunicare şi Doctrine Economice, ASE Bucureşti
andrada_busuioc@ yahoo.com
0745.974.785

Ovidiu Neacşu
Vicepreşedinte Societatea pentru Libertatea Individuală (SoLib)
conferinţe@solib.ro
0765.516.858

 

382 de vizualizari detalii
De lavlad_mavrodin 21/4/2010
 

Back on the track

Redactat pentru liberalii1.ro si themvlist.ro

 

            A trecut ceva timp de cand nu am mai publicat nici un articol si ma cam deranjeaza acest lucru asa ca voi avea grija sa-mi fac saptamanal timp pentru asta.

            Deoarece s-au strans mai multe subiecte in acest timp le voi ataca scurt in aceeasi maniera liberala:

Subiectele sunt

            1.  Problemele din sistemul de transport

            2. Problemele economice ale Romaniei reflectate si mascate in discutiile asupra dirijarii bugetului (in special in tematica pensiilor, a concedierilor din aparatul de stat etc).

            3. Desprea Legea Educatiei (Reloaded)

           

Let's go:

 

            1. Problemele din sistemul de transport

            Nu a trecut mult timp de cand problemele din sistemul de transport au fost un subiect public de discutie.

            Modul in care a fost tratat si rezolvat acest subiect este dezavantajos pentru toti romanii!

            Discutiile au fost cam asa: Sa li se interzica taximetristilor cu licenta de Ilfov sa mai lucreze in Bucuresti, sa fie interzis soferilor sa mai culeaga autostopisti (sau ceva de genu-nu mai tin minte exact) si evident greva din Bucuresti: a fost intai la Metrou si apoi la RATB.

            - Prin prisma liberala, sistemul de licente si orice sistem restrictiv (bariera la intrarea in piata- interventia statului) este in defavoarea consumatorilor. Adica a celor care au nevoie, folosesc aceste servicii. Prin aceste bariere (licente, interziceri) nu se face decat ca pretul serviciilor sa fie mai mare. Deoarece paleta ofertei este mai mica deci un pret mai mare, si pretul reflecta si spaga sau costul licentei.

                        Intr-un sistem liberalizat, pretul serviciilor este mai mic datorita competitiei, datorita faptului ca oricine dupa bunul plac are voie sa practice aceasta meserie fiind validat de client. Nu trebuie sa decida nimeni cui avem voie sa dam banii sa ne duca undeva. Suntem perfect capabili sa alegem pe cineva in functie de cum cadem de acord (un serviciu bazat pe consimtamantul partilor). Mi se pare anormal sa-mi spuna statul pe ce servicii de transport am voie sa-mi dau banii. Pot si singur sa ma uit pe usa - sa vad pretul, sa constat daca imi place masina si sa aleg un ofertant. Cu cat sunt mai mult cu atat pretul este in favoarea consumatorului. Intr-un sistem reglementat nu pot face acest lucru.

                        Mai mult, datorita insider-ilor sau a clientelei politice, licentele ajung pe mana unor profitori. Astfel un taxmietrist poate castiga 10 % din tot ceea ce munceste, deoarece banii merg la firma care i-a oferit licenta. Asta este problema. Intr-un sistem liberal, daca soferul vrea, ar trebuii sa poata sa-si puna taxi pe masina si sa-si faca treaba si banii sa mearga pe masa familiei lui, in educatia copiilor si asa mai departe. Insa la noi, intr-un sistem cu licente (adica acces limitat), taximetristul munceste pentru profitul celui care a avut relatiile necesare sa obtina licentele.

            In concluzie:

                        1. Liberalizarea sistemului ar duce la:

                                    1.1 Un pret mai mic al serviciilor de transport

                                    1.2.1 Mai multe locuri de munca

                                                1.2.2 Implicit o economie mai performanta, un nivel mai ridicat de bunastare

                                    1.3 O repartizare mai buna a resurselor  

 

            Exact acelasi rationament se aplica si in cazul altor servicii de transport, indiferent de natura lor fie ca vorbim de transport rutier, feroviar, metrou sau aerian. Piata poate oferi structuri mult mai eficiente de alocare a resurselor. De aceea orice bariera de intrare in piata trebuie ridicata. Singurul motiv pentru care guvernantii sustin barierele este doar pentru a profita conjunctural-pentru a dirija placinta bugetara- fiecare vrea portia lui. Un sistem liberal cultiva bunastarea, ofera locuri de munca si ofera produse si servicii la un pret mai mic.

 

 

 

            2. Problemele economice ale Romaniei

 

            Suna bine nu? TAIEM PENSIILE NESIMTITE!

            Publicul larg, se bucura cand aude astfel de masuri. Deoarece majoritatea oamenilor traiesc mizerabil, au venituri mizerabile deci evident se bucura cand altii au venituri mai mici.

            Oameni buni, nu va lasati pacaliti!

            Vedeti voi, nimeni nu a zis, ca se taie pensiile nesimtite si diferenta se da inapoi contribuabililor. Sau ca se taie pensiile nesimtite si diferenta (economia de bani) se distribuie pensiilor normale.

            Nu cred ca guvernantii Romaniei in jurul datei de 21 Aprilie 2010 sunt preocupati de bunastarea noastra.

            Acei bani „economisiti" nu se intorc la noi. Acei bani se cheltuie tot in aparatul bugetar. Ei ii numesc aceste cheltuieli „investitii". Metafora este sugestiva insa in realitate sunt bani pe care dumneavoastra ii munciti si ajung la clientela politica. Acele investitii nu sunt decat proiecte realizate de firme din „sistem" de catre clienti politici.

            Vedeti aceasta este nemernicia. Ca muncim si platim taxe si impozite ca sa traiasca altii bine pe carca noastra. Va place?

            Eu as prefera sa se faca aceste proiecte intr-un sistem mai liberal prin fortele pietei, deci la un pret mai mic, astfel incat sa nu mai coste un Logan cumparat de stat cat o masina de lux, sau un calculator banal cat 5 calculatoare in magazin sau poduri si drumuri facute la pret de 20. Acolo sa se faca economie. Si economia sa se dea la sistemul de pensii! Si sa relaxeze impozitarea! Adica banii pe care statul ii ia din ce punem pe farfurie copiilor nostrii!

            Se poate! Solutii exista! Intr-un sistem mai liberal, putem avea pensii mai mari, lucrari mai bune - la un pret mai bun  si economii de structura bugetara(eficientizarea aparatului bugetar). Poate ca aici au gresit politicile liberale pentru ca nu explica faptul ca intr-un sistem liberal toata lumea are de castigat pensionari, tineri etc. Pensionarii ar avea o pensie mai mare, tinerii ar fi mai bine platiti si-ar permite un trai mai bun etc.

            Imi pare rau ca noi alegem alte solutii! Solutii care nu sunt bune pentru romani! Imi pare de domnul Prim Ministru! De obicei, un om are odata in viata onoarea de a fi Prim Ministru sau ministru de orice fel! Domnul Boc este la a treia sansa. Este trist si ca a ales sa ocupe astfel o pagina in cartea de istorie! Domnule Prim Ministru, inca mai aveti posibilitatea sa fiti apreciat in cartile de istorie, sa aratati ca va pasa de romani si ca ati facu ceva. Trebuie doar sa aveti curajul sa va taiati sforile! As vrea ca acest mesaj sa ajunga la dumneavoastra, in orice barbat, in orice om exista aceasta dorinta! Daca in cercul dumneavoastra nu aveti solutii sau nu stiti ce aveti de facut sau nu intelegeti cum se face ceea ce scriu eu aici. Nu-i nimic. Va ajut eu.

            Inca mai aveti sansa sa faceti ceva bun, ceva pentru romani, sa fiti apreciat in scrierile ce vor urma. Va sfatuiesc sa mergeti pe aceasta carte! Probabil este ultima oara cand o sa ocupati acel scaun! Nu ratati ocazia asta!

 

            Problemele de natura economica pot fi rezolvate daca guvernantii decid  sa mearga pe o paleta liberala de politici. Daca o astfel de paleta este pusa in aplicare corect, economia noastra, nivelul nostru de trai vor cunoaste adevarate „epoci de aur". Nici nu va imaginati ce efecte benefice ar atrage un set de politici liberale. Ar atrage capitaluri din toata lumea care sa lucreze in Romania! Adica ar creste inzestrarea cu capital pe cap de locuitor! Oamenii ar avea mai multe locuri de munca, o valoare mai mare pe piata muncii (salariu) am avea mai mult bani sa platim pensii chiar mai multi bani la bugetul de stat dar acest aspect nu ma intereseaza deoarece daca as fi ministru si as avea puterea de decizie as face in asa fel incat un surplus bugetar (fictiune pentru Romania anului 2010) sa-l dau inapoi oamenilor.

            Sa nu credeti ca statul prin cheltuieli publice face locuri de munca! Stiu ca este greu de inteles, insa statul chiar si atunci cand face scoli, drumuri, poduri statul nu creeaza locuri de munca! Ia uite de ce: statul atunci cand baga mana in buzunarul nostru si ne ia banii impotriva vointei noastre (un principiu agresiv) (care de fapt ia din macarea copiilor nostrii, din banii de scoala etc) statul distruge locuri de munca. Statul distruge prin taxe si impozite acele locuri de munca pe care noi le-am fi creat cheltuind banii in piata privata. De exemplu atunci cand mergem sa cumparam paine, vanzatorul de paine poate sa primeasca un salariu si sa-si trimita copii la scoala, sa manance etc. Cand cumparam tigari, vanzatorul are un loc de munca si poate sa faca aceleasi lucruri. Similar cand cumparam o masina, un televizor etc. SI toata lumea castiga noi ne-am satifacut o nevoie, angajatii au ce muncii, firmele merg bine. Insa asta inseamna sa avem bani. Cu cat statul ne ia mai multi bani din buzunar! Cu atat distruge mai multe locuri de munca din piata privata. Distruge toate acele locuri de munca pe care le-am fi creat cheltuind acei bani pe ceea ce avem  nevoie! Nu cred ca aveti nevoie sa platiti taxe si impozite sa va uitati cum un client politic traieste pe picior mare construind un pod, un drum sau  o scoala! Daca acest sistem ar fi mai liberalizat, am putea face toate aceste lucrui mai ieftin, si am avea mai multi bani pentru noi si copii nostrii! De aceea statul  nu este un creator de locuri de munca! Este un distrugator! Statul inainte sa creeze locuri de munca distruge locuri de munca! Si daca cineva o duce bine din cauza statului aceia sunt guvernantii si clientii politici! Sa nu credeti ca atunci cand statul face drumuri, poduri sau scoli a creat mai multe locuri de munca decat a distrus bagand mana abuziv in buzunarele noastre! A distrus toate locurile de munca pe care noi le-am fi creat cheltuind acei bani in piata pentru noi! Si eu cred ca a distrus mai mult decat a creat!

            Si piata privata poate sa faca scoli mai multe si mai bune decat cele de stat. Similar poate sa faca si drumuri si poduri! Mai ieftin decat cele de stat! Sa stiti ca drumurile pe care mergem, nu sunt gratuite! Le platim cu varf si indesat! Prin taxe si impozite! Nu stiu de ce oamenii au impresia ca daca merg pe un drum public, nu platesc! Platesc, ca doar d-aia au platit taxe si impozite.

            Intr-un sistem mai liberal prin fortele pietei, da o firma ar lua bani celor care folosesc un drum. Insa pretul platit ar fi mai mic decat pretul acelei lucrari intr-un sistem public. Si astfel ar platii doar cei care folosesc acel drum. Nu si alti milioane de romani. Mai mult chiar daca facem aceste lucrari pe bani publici, pretul ar fi mai mic daca se elimina clientelismul politic. Oricum abordam problema prin piata, inseamna mai eficient. Mai liberal = Mai bine. Pacat ca PD-L-ul foloseste cuvantul liberal doar ca brand. Deoarece impozitul forfetar, creditul la FMI si alte idei nu au nici o treaba cu liberalismul.

            Concluzionand punctul 2:

            - Liberalizarea economiei, aplicarea unui set de politici cu adevarat liberale ar duce la cresterea nivelului de trai la o viata mai buna.

            - Orice face statul poate face piata privata mult mai bine! Nu exista serviciu public gratuit! Serviciile publice sunt platite de taxe si impozite! Si intr-un sistem liberal costurile asupra populatiei sunt mai mici decat intr-un sistem inteventionist (prezenta accentuata a statului in economie).

            - Liberalizarea economiei ar atrage capitaluri straine care ar contribuii la ridicarea nivelului de trai! Cred ca daca se aplica corect politicile economice liberale putem avea chiar si pensii de 10 ori mai mari! Nu este o aberatie!

 

            3. Despre Legea Educatiei am mai vorbit! Gasiti o groaza de referinte pe themvlist.ro

 

            O sa repet ideea de baza: un sistem public de invatamant nu este gratuit! Este platit prin taxe si impozite. Un sistem public de invatamant nu este eficient!

            Nu va ganditi ca daca sistemul se liberalizeaza vom avea numai scoli „fabrici de diplome". Scolile „fabrici de diplome" sunt antreprenori care satisfac nevoia de diploma! Daca vrei sa dai banii in piata privata pe educatie si nu doar pe o diploma atunci vei gasi astfel de ofertanti.

            Nu trebuie acuzati cei care „vand" diplome! Nici cei care platesc pentru asta! Sunt banii lor! Este doar un serviciu! Un serviciu care exista doar din nevoia creata de stat de a avea diploma in perete!

            Atunci cand oamenii chiar au nevoie sa dea banii pe educatie gasesc inpiata privata astfel de oferte! Gaditi-va la cum invatati o limba straina, la cursurile de specializare! Etc! Deci nu comparati o fabrica de diplome cu o structura privata de invatamant! Pentru simplu fapt ca sunt private nu inseamna ca sunt acelasi lucru! Si chiar si asa cat de privata este o fabrica de diplome este discutabil. Deoarece implica o aprobare de catre ministerul invatamantului (recunoastere a diplomei) deci tot din cauza statului apar!

            In spatiu public profesorii nu au nici o motivatie! Timpu trece leafa merge! NU conteaza ce face acel copil in piata muncii!

            In spatiu privat, daca nu faci jucatori eficient in piata muncii nu mai vine nimeni la tine si dai faliment. NU mai existi! Din nou nu va ganditi ca diferenta este intre gratuit si cu plata. Si serviciu public de invatamant il platim cu varf si indesat prin taxe si impozite!

            Cum ar fi sa nu ne mai luam toti masini. Sa dam banii ministerului transportului sa ne ia la toti o dacie! Va convine? Evident nu! EI bine asa este si cu invatamantul! Dam banii la stat si ni se ofera tuturor o „dacie".

            Pentru mai multe detalii pe acest subiect, gasiti pe themvlist un articol intreg dedicat invatamantului.

aici

http://themvlist.ro/test/index.php/articole/57-gherila-liberala-themvlistro-contra-capusilor-de-la-bugetul-de-stat-vol-i-despre-educatie

 

Concluzii aici le faceti voi!

           

           

 

 

 

    

    

         

    

285 de vizualizari detalii
Username:
Parola:
As dori sa primesc pe email informatii periodice de pe liberalii1.ro

Email:
roxana_stefania_boboruta a adaugat o noua imagine pe profilul sau.
Cât de mult vă interesează viaţa politică din România?
Trebuie sa fiti membru liberalii1.ro pentru a putea vota!