Stimati Colegi,

 In perioada iulie-septembrie 2010, comisia de turism a PNL a intocmit si propus strategia pentru turism in vederea introducerii in platforma liberala "Pentru o noua economie".

Obiectivul strategiei PNL pentru turism este ca in 2025 turismul sa aiba un aport de 10% din PIB (media europeana actuala) si 18% din populatia activa a Romaniei sa obtina venituri din turism.

Mai jos aveti materialul original propus de comisia de turism.

Lectura placuta!

Platforma liberala "Pentru o noua economie"

Turismul

PNL considera turismul unul din din domeniile prioritare ale economiei romanesti.

Prin lipsa unei strategii coerente si un constant dezinteres in domeniu, turismul romanesc a juns pe penultimul loc in Europa ca procent din PIB (studiu World Tourism Organization - 2009). In 2008, cifra de afaceri din turism reprezenta 5,8% din PIB, iar in 2009 a scazut la 5,7% din PIB. Media europeana este  10% din PIB, dar sunt state care obtin sume importante din turism, cum ar fi Croatia cu 25% din PIB, Austria cu 14,5% din PIB sau Slovacia cu 12,6% din PIB

Romania are potential pentru dezvoltarea turismului "all season". Urmarind strategiile actuale din turism, Romania are posibilitatea ca, in 15 ani, sa devina al patrulea furnizor de servicii turistice din Europa, dupa Spania, Franta si Italia.

Obiectivul PNL este cresterea cifrei de afaceri obtinuta din turism la 7,5% din PIB in 2020 si 10% din PIB in 2025.  PNL urmareste ca 18% din populatia activa a Romaniei, cu precadere din zonele mai slab dezvoltate, sa obtina venituri din turism.

Strategia de dezvoltare a turismului cuprinde cinci directii principale:

1.    Introducerea conceptului de "zona de interes turistic"ca model de lucru si elaborarea strategiei de dezvoltare tinand cont de acesta.

Conceptul de "zona de interes turistic" este un concept modern, actual, care se afla la baza dezvoltarii turistice in toate regiunile importante din Europa, SUA, Canada si Australia.

Zonele de interes turistic vor primi pachete personalizate de dezvoltare in functie de grad: national, regional sau local.

Obiectivul PNL este ca pâna in 2020, zonele de interes turistic national sa cuprinda produse turistice competitive la nivel european.

PNL garanteaza suportul necesar pentru ca  zonele de interes turistic regional sau local sa aiba sanse reale de upgrade. Prin utilizarea metodelor si instrumentelor de dezvoltare, fiecare administratie locala va avea posibilitatea cresterii veniturilor obtinute din turism.

2.    Implementarea strategiei de "ecoturism" pentru zonele protejate.

Romania are 12360 km2 de zone naturale protejate. Aceasta suprafata reprezinta 5,18% din suprafata totala a Romaniei. Pentru comparatie, Austria are 2,8% din teritoriu zona naturala protejata, iar Elvetia 0,42%.

PNL doreste sa scoata in evidenta aceasta bogatie naturala. Actuala forma de organizare, administrare si finantare a zonelor protejate duce, in timp, la distrugerea lor.

PNL propune modelul american in organizarea si administrarea zonelor protejate.

Fiecare zona protejata va beneficia de un proiect de dezvoltare personalizat, conform standardelor actuale in domeniu, astfel încât,  sa asigure functiile standard ale zonelor protejate:

-         conservarea zonei protejate;

-         cresterea veniturilor din ecoturism;

-         implicarea populatiei locale in administrarea si pastrarea zonelor protejate.

3.    Modificarea metodei de autorizare si acreditare.

PNL propune modificarea sistemului actual de autorizare si acreditare.

PNL doreste schimbarea unui sistem de autorizare si acreditare exclusiv birocratic, invechit si generator de coruptie, cu un sistem modern coparticipativ si dinamic.

PNL sprijina calitatea in actul de turism. In acest sens PNL  doreste colaborarea cu asociatiile si patronatele din turism in procesul de autorizare si acreditare.

PNL doreste modernizarea criteriilor de acordare a certificatelor de clasificare a structurlor de primire turistica prin introducerea de criterii estetice legate de specificul local, natural sau architectonic.

PNL va colabora cu Ministerul Culturii si Ordinul National al Arhitectilor in procesul de autorizare a structurilor de primire turistica din cadrul turismului urban.

4.    Schimbarea calitatii in serviciile din turism prin infiintarea "Scolii Romane de Turism" si a "Scolii Romane de Turism Montan"

Pregatirea profesionala in Romania sufera de 20 de ani de un grav deficit de calitate. PNL sustine "principiul breslelor" in privinta obtinerii unei pregatiri profesionale de calitate.

PNL va infiinta "Scoala Romana de Turism" pentru pregatirea lucratorilor si administratorilor din turismul urban si de litoral. Pregatirea se va face dupa metoda si programa americana, aceasta fiind compatibila cu profilul si necesitatile angajatului roman din turism.

PNL va infiinta "Scoala Romana de Turism Montan" pentru pregatirea lucratorilor si administratorilor din turismul montan. Pregatirea se va face dupa metoda si programa franceza.  "Scoala Romana de Turism Montan" va include "Scoala Romana de Ghizi Montani" si "Scoala Romana de Alpinism". De asemenea, module de curs din cadrul scolii se vor adresa  pregatirii jandarmilor montani.

Romania are in prezent aproximativ 2200 de cetateni care lucreaza in strainatate  in turism la cel mai inalt standard international. Obiectivul PNL este atragerea unui numar cat mai mare dintre acestia si includerea lor in procesul de administrare si pregatire a cadrelor din turism.

5.    Strategie de promovare personalizata

PNL considera o eroare cheltuirea de fonduri in 2010 pentru brandul de tara. Cat timp Romania nu poate oferi un produs turistic competitiv actualelor standarde intenationale in domeniu orice suma alocata brandului de tara este irosita. Aceasta afirmatie se observa si in faptul ca, desi, in 2009, s-au alocat 15,4 mil RON pentru brandul de tara, Romania a avut cea mai mare scadere din UE a numarului de turisti non-rezidenti       - 15%.

PNL considera deschiderea subiectului privind brandul de tara in 2020, cand, estimam ca zonele de interes turistic national vor putea oferi produse turistice competitive la nivel european.

In acest interval, PNL propune o strategie de promovare personalizata a turismului romanesc. Astfel, se vor urmari grupuri tinta, zone si categorii de varsta care se adapteaza actualului grad de satisfactie din turismul romanesc. Un obiectiv prioritar pe termen mediu va fi procesul de fidelizare a turistilor romani.

In conceptul de promovare personalizata va intra strategia de marketing, participarea la targurile si expozitiile de turism, precum si reorganizarea agentiilor de promovare turistica a Romaniei din strainatate.

PNL, in vederea atingerii obiectivului de 10%  PIB din turism in 2025, doreste sa incurajeze anumite domenii ale activitatii turistice care lipsesc de pe piata romaneasca. Astfel, PNL incurajeaza investitiile in:

1.    Turismul urban.

PNL sprijina autoritatile locale in dezvoltarea unui turism urban de calitate. Se vor sprijini investitile legate de constructia de centre de conferinte si spatii expozitionale in favoarea turismului de business.

Orasele Bucuresti, Iasi, Cluj Napoca, Timisoara si Constanta vor fi sprijinite sa intre in circuitul european de tip "City Break".

PNL va sprijini autoritatile locale in dezvoltarea sistemelor de informare si orientare turistica.

2.    Turismul istoric.

PNL sustine dezvoltarea urmatoarelor proiecte destinate turismului istoric:

·        Proiectul "Cetatile fortificate sasesti din Transilvania" cu punct de referinta Sighisoara;

·        Proiectul "Cetatile Dacice" cu punct de referinta Sarmizegetusa;

·        Proiectul "WWI - Triunghiul Mortii" cu punct de referinta Marasesti.

       Aceste proiecte vor avea o dezvoltare unitara din punct de vedere al conceptului si zonala din punct de vedere al executiei, tinandu-se cont de proiecte similare executate in zone echivalente din Europa.

3.    Turismul de croaziera.

                 In colaborare cu operatorii din domeniul turismului de croaziere, PNL propune urmatorele actiuni:

• Amenajarea a doua terminale de croaziera fluviala la Drobeta Turnu Severin si la Giurgiu. In primul caz se va urmari promovarea zonelor Baile Herculane - Valea Cernei si Cheile Dunarii, in cel de-al doilea caz, Bucuresti si imprejurimi.
• Cresterea portului Constanta ca importanta in cadrul croazierelor din Marea Neagra prin cresterea ofertei turistice in zona de interes turistic national Constanta - Mamaia. Se va urmari si cresterea gradului de accesibilitate a turistilor in aceasta zona.

4.    Cicloturismul.

Cu o vechime de aproximativ 40 de ani in Europa, cicloturismul lipseste cu desavarsire in Romania.

PNL sustine dezvoltarea infrastructurii de cicloturism pentru urmatorii 15 ani in trei etape astfel:

• Prima etapa va consta in constructia de piste pentru cicloturism in interiorul zonelor de interes turistic national. Acestea vor avea ca obiectiv conectarea principalelor obiective ale zonei.
• A doua etapa va consta in constructia de piste de-a lungul principalelor rauri (Mures, Olt, Siret) precum si de-a lungul Dunarii. (Pista de cicloturism dedicata Dunarii pleaca de la Donaueschingen - Germania si se opreste la sud de Budapesta - Ungaria!).
• Ultima etapa va consta in conectarea pistelor realizate in primele doua etape astfel incat Romania sa poata intra pe harta destinata cicloturismului in conformitate cu proiectul "Euro Velo" al UE.

In realizarea proiectelor de cicloturism PNL sustine modelul olandez si german prin  constructia de piste de clasa "A" de tip "segregate".

PNL doreste sa sprijine prin parteneriat cu vecinii nostri dezvoltarea zonelor turistice aflate in zona de frontiera. Se vor incuraja proiectele si strategiile comune, atragerea comuna de fonduri UE precum si modalitati de simplificare a procedurilor de trecere a frontierei.

PNL sprijina dezvoltarea urmatoarelor proiecte transfrontaliere din domeniul turismului:

• Proiectul "Parcul National Cheile Dunarii - Djerdap" cu Serbia
• Proiectul "Parcul National Muntii Rodnei - Karpatskyi Biosphere Reserve" cu Ucraina
• Proiectul "Regiunea Suceava - Cernauti" cu Ucraina
• Proiectul "Zona rustica  2 Mai - Vama Veche - Durankulak - Kavarna" cu Bulgaria.

Strategia pentru turism prezentata de PNL  prezinta urmatoarele avantaje:

1.      Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor comunitare, fiecare proiect prezentat in strategie fiind eligibil pentru finantare europeana.

2.      Cresterea gradului de ocupare a fortei de munca in zonele defavorizate dar cu potential turistic.

3.      Raport optim intre valoarea investitiilor si veniturile obtinute din activitatea de turism ca procent din PIB pe termen lung.

4.      Dezvoltarea unui domeniu economic "verde", fara risc de relocare a activitatii.

Comisia pentru Justiţie a PNL consideră că este momentul ca avocaţii să se implice pentru a înlătura "toate atacurile la adresa statului de drept".

Comisia de Mediu a Partidului Naţional Liberal

Rezoluţie

privind amendarea Ordonanţei de urgenţă nr. 29 din 31 martie 2010

(privind valorificarea surplusului de unitati ale cantitatii atribuite Romaniei prin Protocolul de la Kyoto)

Conform ultimului Inventar Naţional, elaborat în martie 2009 şi în acord cu angajamentele asumate prin Protocolul de la Kyoto, România are un disponibil de AAU-uri (assigned amounts units - unităţi ale cantităţii atribuite) de circa 100.000.000 tone CO2 echivalent pentru fiecare an al perioadei 2008-2012.

Începând cu 16 octombrie 2008, România împreună cu alte 24 de state europene s-au conectat la Registrul Internaţional de Tranzacţionare aferent Protocolului de la Kyoto. Acesta permite utilizarea mecanismelor de tranzacţionare oferite de protocol şi monitorizarea atât a proceselor cât şi a rezultatelor. Atunci, preţul unei AAU era apropiat de 25 €. De atunci, valoarea lor a scăzut (prin creşterea ofertei şi scăderea cererii generată de scăderea economiei globale) la ~ 10 € in 2009 şi ~ 5 € în 2010.

Raportat la aceste valori, sumele potenţiale de care poate beneficia România din tranzacţionarea întregii cantităţi de AAU-uri a scăzut de la un maxim de 12.5 miliarde € în toamna lui 2008 până la ~ 2,5 miliarde € azi.

Având în vedere cererea estimată (~1 miliard de AAU-uri) şi oferta existentă (~1,8 miliarde AAU-uri) considerăm că piaţa specifică are doar perspective de scădere pentru intervalul 2010-2010. În acelaşi timp, aceste tranzacţii mai pot fi făcute doar până în 2012.

În aceste condiţii salutăm adoptarea de către Guvern a OUG 29/2010, dar considerăm că perioada de 18 luni pierdută (întreg anul 2009 şi jumătate din 2010) se traduce printr-o depreciere a valorii AAU-urilor deţinute de România de 3 până la 5 miliarde €. Această piedere, în codiţiile în care pe întreg parcursul anului 2009 Guvernul s-a împrumutat şi a cheltuit fonduri guvernamentale pentru proiecte de mediu este integral imputabilă guvernării Boc.

Cu atât mai mult considerăm că procesul de valorificare a AAU-urilor în surplus de care beneficiază România trebuie urgentat. Acest lucru trebuie să se desfăşoare în paralel cu o transparentizare totală care să asigure că destinaţia sumelor obţinute nu va fi tot consumul intern ci proiecte aducătoare de creştere economică, creare de locuri de muncă şi asigurare a competitivităţii economice a României pe termen lung.

În sensul celor de mai sus, Comisia de Mediu a Partidului Naţional Liberal solicită amendarea OUG 29/2010 prin introducerea la Art. 8 a unui punct suplimentar sub următoarea formă:

„Contractele de stat încheiate pentru comercializarea surplusului de AAU-uri vor fi făcute publice în integralitatea lor"

Deasemenea, Comisia de Mediu a Partidului Naţional Liberal solicită Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri precum şi Ministerului Mediului şi Pădurilor să facă publică lista de proiecte cărora le sunt destinate fondurile ce urmează a fi obţinute din tranzacţionarea AAU-rilor (şi nu simpla listare a unor domenii, aşa cum apare în HG 432/2010). Acest lucru este cu atât mai important cu cât el este parte a condiţilor de tranzacţionare ce impun o destinaţie clară a banilor şi monitorizarea utilizării lor de către statul ce face achiziţia de AAU-uri.

În final, având în vedere prognozele economice globale, solicităm Ministerului Mediului şi Pădurilor stabilirea unui calendar de negocieri internaţionale care să vizeze drepturile de transfer al surplusului nevalorificat pentru perioada post-Kyoto sau obţinerea de către statul român a unor măsuri compensatorii.

MOŢIUNE SIMPLĂ